Revenirea

Revin cu noi ganduri, sunt student si peste o saptamana voi incepe cursurile. Astept cu nerabdare.
Am complexe in ceea ce priveste inaltimea, incep sa-mi pierd credinta deoarece sunt nemultumit de faptul ca nu sunt prea inalt, de faptul ca nu am un loc de munca si ma simt ca un parazit.
Simt nevoia de a face ceva sa ma scoata din anonimat si sa-mi aduca bunastare materiala.
Nu sunt un psihopat deci nu ma gandesc sa fac ceva rau, vreau doar sa fac ceva ce sa ma scoata din starea in care ma aflu.
Sunt nemultumit si stiu ca viata e grea si am realizat mult in plan intelectual dar sunt confuz si intrebarile pe care mi le pun sunt de ce sunt eu asa, de ce nu sunt mai inalt, de ce viata mea nu are un ritm mai alert caci simt ca innebunesc daca nu fac nimic.
Ii cer lui Dumnezeu sa faca ceva pentru min, ceva de care sa-mi dau seama ca este doar al meu, poate sa-mi dea o sansa sa-mi dea un semn ca totul va fi bine.
Toata viata mea a fost dominata de suferinta si munca iar clipele de fericire au fost ca niste oaze care m-au facut sa uit de tot si sa nu mai am ganduri ce-mi perinda mintea, as vrea sa pot sa dorm linistit, sa nu mai am griji.
Vreau ca viata sa sa nu ma priveze de lucrurile si momentele pe care trebuie sa le traiesc la acele momente din viata cand sunt normale si necesare si aduc fericire personala.
Tot ceea ce s-a intamplat bun in viata mea a tinut de munca mea sau de darul pe care Dumnezeu mi l-a dat si eu l-am folosit acumuland multe cunostinte si devenind "student".
Ii multumesc lui Dumnezeu pentru tot ceea ce mi-a dat, inteligenta sau frumusete si sper ca intr-o buna zi imi voi putea implini dorintele fiintei mele.
Imi caut un loc de munca dar nu gasesc ceva ce sa-mi placa si sa-mi puna in evidenta calitatile mele.
As vrea sa-mi intalnesc sufletul pereche care sa ma ajute in tot ceea ce fac, sa ne sprijinim reciproc si sa fim impreuna la bine si la rau.
M-am saturat de aceasta lume de care parca ma simt obosit si care imi da senzatia de monotonie. Vreau sa fac ceva curajos si iesit din obisnuinta fiecarei zi, care sa-mi schimbe viata.
Vreau ceva nou, vreau sa arat lumii ceea ce pot sa fac, vreau sa fiu alaturi de prietenii vechi si noi si de prietenii de care viata m-a despartit, de prima mea iubire cu care as vrea sa mai vorbesc.
Vreau sa iubesc si sa fiu iubit. Strigatul meu este mut si vreau ca macar cineva sa ma inteleaga chiar daca nu ma aude.
Voi sta, voi mai astepta, ii voi da timpului o sansa pentru a schimba ceva, sper sa nu mor singur, neiubit si nefericit.
Vreau o sansa in viata mea de acum pe care sa o fructific sia sa-mi etalez toate calitatile, aceste daruri pe care le-am primit de la Dumnezeu.

18 Septembrie 2000.